Conferinta Nationala Smart Psi Aplicatii practice in dezvoltarea psihologiei 24-25 noiembrie 2018, Bucuresti Graforee- tendinta patologica de a scrie. Prezentare caz clinic -pacienta cu diagnostic tulburare schizoafectiva Criterii de diagnostic tulburarea schizoafectiva DSM V
A. O perioada continua de boala pe parcursul careia apare un episod afectiv major depresiv sau maniacal major simultan cu criteriul A al schizofreniei (dispozitie depresiva) B.Idei delirante sau halucinatii prezente timp de cel putin 2 saptamani ,in absenta unui episod afectiv ,oricand pe parcursul bolii ,pe toata durata vietii.
continuare C.Simptomele cae indeplinesc criteriile pentru un episod afectiv major sunt prezente cea mai mare parte a perioadei cat dureaza fazele activa si reziduala a bolii. D.Tulburarea nu poate fi atribuita efectelor unei substante drog de abuz ,un medicament sau o afectiune medicala.
specificanti Tipul bipolar ( F.25.0) - Se aplica daca un episod maniacal face parte din tabloul clinic.Pot sa apara si episoade depresive majore tipul depresiv - Se aplica daca din tabloul clinic fac parte numai episoade depresive majore.
Se specifica daca:
Cu catatonie Primul episod ,episod actual acut Primul episod ,actual in remisiune partiala Primul episod ,actual in remisiun e completa Episoade multiple ,episod actual acut Episoade multiple ,actual in remisiune partiala Episoade multiple ,actual in remisiune completa
continuu Simptomele care indeplinesc criteriile de diagnostic ale tulburarii se mentin pe aproape intreg parcursul bolii,cu perioade de simptome aflate sub pragul de severitate de foarte scurta durata comparativ cu evolutia globala. Severitatea actuala
Se calculeaza cu ajutorul unei evaluari cantitative a simptomelor psihotice si negative Panss Instrumente de evaluare bazate pe masuratori Debut si evolutie Varsta tipica de debut a bolii este perioada de adult tanar ,dar poate aparea oricand ,de la adolescenta pana in perioadele tarzii ale vietii.
Multi pacienti vor primi diagnosticul mai tarziu ,dupa ce devine evident patternul de episoade afective. Debutul poate avea diverse tipare temporale. Manifestarea simptomelor psihotice variaza de-a lungul vietii. Factorii de risc Factorii genetici si fiziologici
in cadrul indivizilor cu schizofrenie ,riscul pentru tulburarea schizoafectiva poate fi crescut la rudele de gradul I. riscul pentru t.schizoafectiva poate fi crescut la indivizii care au o ruda de gradul I cu schizofrenie ,tulburare bipolara sau schizoafectiva. Factorii de mediu ,socio- economici,culturali
Factorii de risc suicidar Riscul suicidar este de 5% pe toata durata vietii pacientului ,iar prezenta simptomelor depresive se coreleaza cu un risc mare de suicid. Exista dovezi ca ratele de suicid sunt mai crescute la populatiile Americii Latine comparativ cu cele din Europa,America de Sud si India ,la indivizi cu schizofrenie sau tulburare schizo-afectiva.
Consecintele functionale ale tulburarii schizoafective Tulburarea schizoafectiva se asociaza cu disfunctii sociale si profesionale ( nu este un criteriu ca in schizofrenie),si exista o mare variabilitate intre indivizii diagnosticati cu tulburare schizoafectiva.
Diagnostic diferential Tulburarea psihotica secundara unei afectiuni medicale Schizofrenia,tulburarile bipolare si tulburarile depresive ( se diferentiaza pe baza prezentei ideilor delirante si sau a halucinatiilor timp de cel putin 2 saptamani in absenta unui episod depresiv major ) Comorbiditati
Psihopatologia expresiei Analiza epresiei plastice ,verbale ,grafice,mimimice la bolnavi mintali. Reprezinta analiza psihopatologica a acestor productii,la forma de expresie si la semnificatia acesteia in raport cu continutul intrapsihic morbid al personalitatii bolnavului respectiv. Expresiia plastica are un tip specific de limbaj care
conserva continutul psihopatologic al structurii si dinamicii personalitatii bolnavului. Analiza expresiei grafice De fond priveste semnificatia continutului intrapsihic inr-tr-o forma simbolica de expresie plastica ( J.Bobon
si G.Maccagnani,B.Callieri,E.Minkovski,R.Volmat, I.Jakab,H.Rennert) De tip formal priveste expresia plastica Analiza expresiei grafice a bolnavului are ca obiectiv de studiu personalitatea acestuia,starile ideoafective ,iluziile,halucinatiile,delir,autism,discordant a si disociere psihica,bizarerii,modificari ale constiintei,distimii,procese de
regresiune,nedezvoltari intetelctuale. Transformarea personalitatii normale este legata de sensul endogen al procesualitatii morbide ,de terenul biologic si de factorii stresanti externi. Hiperactivitatea grafica( tulburare a activitatii grafice),are diferite grade ,iar forma maxima de manifestare- o tendinta patologica irezistibila de a scrie ,se numeste graforee; este de regula o consecinta a logoreei.
Se intalneste mai rar decat aceasta ,deoarece bolnavi cu logoree suntt instabili,nu transpun tumultul expresiei lor verbale . Exista o disociere a logoreei de expresia sa grafica ,mai ales la schizofreni care redacteaza diverse texte ,planuri,jurnaluri intime ,pe care nu le mai termina. Diferenta graforee/ grafomanie Grafomania se manifesta nu prin tendinta
impulsiva ,patologica de a scrie ,ci in special prin predilectia manifestata in exces pentru exprimarea grafica. Spre deosebire de caracterul intempestiv ,eliptic sau incoerent al graficii in graforee ,grafomania respecta coerenta si rigorile stilistice ale limbajului scris,de care se distinge doar prin continutul sau si prin cantitate ;se intalnesc in special la pacientii cu delir cronic sistematizat ,care-si expun detaliat planurile de reforma ,inventie...,isi exprima in scris interminabilele
plangeri,acuzatii,proteste. psihopa In psihopatologie accelerarea ritmului verbal se numeste tahifemie. Accentuarea hiperactivitatii verbale ,in sensul cresterii patologice a ritmului si a debitului verbal,consecutiv accelerarii ritmului ideativ se
numeste logoree.( hipo/manie,intoxicatii usoare) Aceeasi accelerare marcata de repetarea stereotipa sau anarhica a unor cuvinte sau fraza ininteligibile ,care duce la pierderea coerentei ideative se numeste verbigeratie . Utilizarea in special a neologismelor si a cuvintelor cu sens departat de intelesul lor semantic explica tendinta de simbolizare a gandirii,ce consta in inlocuirea unei notiuni sau
unei idei prin alte notinui,semne,cifre cu inteles mijlocit ,de obicei indepartat de expresia logica directa si usor inteligibila . Modificarile de continut al limbajului duc la disocierea semantica ,la pierderea legaturii intre semnificat si semnificant. In functie de intensitatea afectiunii ,dar mai ales de natura ei ,detasarea cuvantului de contiunut are loc in mod progresiv La inceput ,se produce o crestere a sferei
semantice ,o extindere a sensului cuvantului respectiv,care inglobeaza aspectele contingente sau departate de el. Extensiunea sferei semantice este cu atat mai rapida si mai mare cu cat cuvantul respectiv este mai abstract . Cand procesul patologic avanseaza ,folosirea abundenta a paralogismelor si neologismelor
duce la distorsiunea sensului ,fenomen ce se dezvolta in detrimentul comprehensibilitatii limbajului. Starea afectiva a bolnavilor psihici se poate exprima prin aspectul scrisului se poate exprima prin aspectul scrisului : Cu litere de dimensiuni mari si cu randuri ascendente in manie ,hipomanie si stari de
excitatie psihica Cu litere marunte si cu randuri descendente in starile depresive. Cele mai complexe tulburari de scris : Scrisul seismic intalnit mai ales in bolile cu o fenomenologie litere si silabe ,litere inegale ,randuri suprapuse ,abundenta de ghilimele si majuscule ,scis ca de tipar,arabescuri,sublinieri Scris ce are aspectul unei mazgalituri grifonaj
Scris in oglinda de la dreapta la stanga Scris in ghirlanda Scrisul suprapus simbolismul gandirii schizofrenice al carui text poate prezenta omisiuni frecvente de motorie de tip extrapiramidal ,dar si in catatonie.
